Morminte dacice ţinute la secret în Sălaj. Ce s-a descoperit în interior?

daci

„Am ajuns acolo după ce am avut semnalări că în zonă sunt căutători de comori. Am recuperat nişte piese în urma lor – nu aveau valoare intrinsecă – iar la un moment dat am văzut nişte pietre care nu ar fi trebuit să fie acolo. Ieşeau pur şi simplu din covorul de frunze. Am dat cu piciorul de ele şi a apărut imediat o pafta şi două fibule din fier”, a explicat pentru Adevărul arheologul Horea Pop, şeful Secţiei de Cercetare din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Pentru că se apropia iarna, s-a luat decizia ca locul să fie cercetat după venirea primăverii. Arheologii s-au întors la locul descoperirii iniţiale la sfârşitul săptămânii trecute, păstrând secret locul pentru a nu atrage în zonă şi alţi căutători de comori.

Spre surprinderea arheologilor şi a voluntarilor participanţi la cercetarea în teren, săpăturile au scos la lumină două morminte de incineraţie, aparţinând, cel mai probabil, unor războinici daci.

Cea de-a doua cataramă descoperită este mai elaborată decât prima şi prezintă urmele unui placaj de bronz, semn că a aparţinut unei persoane cu rang important în cetatea dacică din zonă. De altfel, ţinuta cu care a fost incinerat războinicul respectiv mai conţinea şi alte două piese care îi subliniază rangul – două fibule de argint, net superioare celor de fier ce au aparţinut celuilalt războinic.

646x404

Vechimea pieselor este aproximată, deocamdată, şi pe baza a ceea ce se ştie despre cetatea dacică din apropiere. „Cetatea a funcţionat de la sfârşitul secolului II î.Hr. până inclusiv tot secolul I d.Hr, moment în care este distrusă, posibil în momentul unificării lui Burebista”, precizează arheologul.

Printre piesele mai inedite descoperite se numără şi o aşa-numită mărgică cu ochi de păun, din sticlă azurie, trecută şi ea prin foc. „Sunt piese greu de realizat: ochii sunt făcut fiecare separat şi inseraţi apoi în profunzime, iar apoi sunt polizaţi”, spune Horea Pop.

În total, în cele două zile de cercetări în teren, arheologii au scos la lumină zeci de obiecte – inclusiv un vârf de suliţă, un vârf de lance, un topor din fier masiv, fragmente de fibule, pinten cu încrustaţii de argint, ba chiar şi o imitaţie de drahmă.

În judeţul Sălaj s-au descoperit amplasamentele a nu mai puţin de 30 sate dacice şi 15 cetăţi dacice care apărau uniunea tribală din partea de vest a actualului judeţ. Cea mai importantă pare să fi fost Dacidava, oraş fortificat situat pe Măgura, în apropiere de Şimleu Silvaniei. Este locul cu cea mai mare densitate de tezaure dacice din ţară, după Sarmizegetusa. 15 tezaure dacice au fost descoperite acolo, cel mai important fiind un tezaur de argint descoperit în 1986, care cântăreşte peste două kilograme.

Alina Pop

Citeste articolul integral aici: adev.ro/o4s5q5
Ilustratie Gabriel Tora



loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *