Dacă merge … Cum fac profit multinaţionalele de medicamente pe spatele românilor . Preţuri mult umflate comparativ cu alte ţări

big-pharma_large

Am ales doar câteva exemple de medicamente – scrie România Liberă – din Raportul Consiliului Concurenței, medicamente vândute la suprapreț dintr-un document care are 500 de pagini.

În cazul medicamentului Nexium produs de AstraZeneca, prețul cel mai mic se înregistra, în 2012, în Austria și Grecia fiind mai ieftin decât prețul din România cu procente cuprinse între 41 și 60%.

Produsul Levemir avea în 2014 cel mai mic preț în Polonia: cu 12% mai scăzut decât în România.

În ceea ce privește medicamentul Fragmin, produs de Pfizer, pentru anul 2014, în funcție de concentrație acesta a fost mai ieftin în țări precum Ungaria și Polonia, cu procente cuprinse între 25 și 36%.

La medicamentul Clopidogrel Actavis ultima actualizare de preț a fost realizată în aprilie 2013 la un preț de 2,3 ori mai mare decât în Ungaria.

Variantele cele mai ieftine de Aranesp se regăseau în Grecia, Bulgaria sau Slovacia, mai ieftine cu până la 22%. Prețurile cele mai mici pentru medicamentul Neorecormon erau cele din Grecia și Bulgaria, unde prețul este mai mic cu 53%.

În ceea ce privește medicamentul Eprex, prețurile cele mai mici înregistrate în 2014 au fost în Cheia cu 22% mai mici.

Cele mai ieftine variante ale medicamentului Corlentor se găseau în trei state europene, mai ieftin cu 14%.

Medicamentul Rawel putea fi găsit la un preț cu 37% mai ieftin în Polonia decât varianta sa din România.

Produsul Bisoblok al Actavis era vândut în Ungaria la un preț cu 35% mai mic. Cel mai mic preț al prodului Nebilet al Berlin Chemie se înregistra în 2014 în Austria cu 51% mai scăzut ca în România. Torvacard era cu 12% mia ieftin în Slovacia.

În toate cazurile enumerate mai sus, Consiliul Concurenței susține că dacă ar fi fost realizată actualizarea prețurilor, cifrele de afaceri realizate de către producători ar fi fost mai mici.

Înțelegerile oculte dintre Ministerul Sănătății și producători care au blocat ieftinirea medicamentelor

Monopol pentru diverse categorii de medicamente

Raportul Consiliului Concurenței evidențiază pozițiile de forță ale unor producători pe anumite segmente.

Cu toate că pe piața produselor antitrombotice, grupul heparine, activa un număr important de furnizori, 45-55% din piață era controlată de unul dintre aceștia, respectiv Sanofi-Aventis, cu produsul Clexane.

Aceeași companie controla 55-65% din piața antiagregantelor plachetare deși pe această piață activau un număr de 24 de furnizori.

Pe piața altor preparate pentru afecțiuni cardiace activau un număr important de furnizori, dar peste 65% era controlată de unul dintre aceștia Servier cu produsul medical Preductal.

Aceeași companie controla piața vasoprotectoarelor cu 85%. Aceste poziții dominante ale unor producători se regăsesc pe multe alte categorii de medicamente.

Cum explică autoritățile prețurile mari ale medicamentelor

Nu îmi mai amintesc

La începutul lui 2015, România liberă a cerut opinia miniștrilor sănătății de până în 2014, care – neaplicând legea – au permis comercializarea unor medicament la suprapreț.

Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătății între 8 mai și 1 octombrie 2012, a recunoscut că prețul la medicamente plătit de români a fost mai mare decât cel legal.

“Legea nu impunea producătorilor să anunțe atunci când operează o scădere de preț în statele Europei astfel încât să facem și noi ajustarea prețurilor, reducându-le.

În timpul mandatului meu, un singur producător ne-a anunțat că a modificat prețul la medicamente în unul sau mai multe din cele 12 state europene”. Liberalul Eugen Nicolăescu a condus Ministerul Sănătății în două rânduri.

Cel de-al doilea mandat al său a fost între decembrie 2012 și februarie 2014.

“Eu cred că s-a respectat, dar îmi cereți amănunte din minister din perioada aia.

Credeți că țin minte ce s-a întâmplat atunci? Erau mii de probleme.

Cred însă că în 2013 prețurile se calculau la minimul din 12 țări”, spunea Nicolăescu.

Afirmații pe care azi Consiliul Concurenței le infirmă.

La acea dată, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente a precizat că preţul real în România este cu 29% sub cel afişat în catalogul naţional al preţurilor.

sursa: Fluierul

 



loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *