Cum au ajuns străinii proprietari pe 40% din pământul arabil al ţării

Elderly women work their field near Bucharest, Romania

Ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu a notificat Uniunea Europeană pentru instituirea de restricţii la cumpărarea pământului de către cetăţenii străini.

Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state. Anul trecut românii au vândut un milion de hectare, iar în 2014 au fost anunţuri pentru 997.000 de hectare.

Mare parte din aceste suprafeţe au ajuns în mâinile străinilor pentru că puterea de cumpărare a lor e mult mai mare decât a fermierului autohton. ”Am o listă aici și sigur că este surprinzător, anul trecut au fost prezentate ca intenție de a fi vândute aproape 1 milion de hectare din terenul agricol al țării noastre. Deci vorbim doar de anul 2015”, a declarat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul emisiunii Viața Satului difuzată de TVR1.

De ce vin străinii în ţara noastră? Un răspuns l-a dat un fermier român: „În Spania, pământul e roșu. În Franța, au aparate de scos pietroaiele cât palma, turtite din nisip, ca să poată să cultive. În Anglia, numai nisip și noi avem minunea lumii și nu suntem în stare să ne uităm”, au fost cuvintele adresate recent de medicul veterinar și fermier Mihai Petcu la Conferinţă Naţională a Fermierilor.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Steriu, a dezvăluit cum sunt ajutaţi străinii să cumpere pământ în România, în timp ce fermierul român porneşte la drum dezavantajat.

Un fermier care lucrează un teren în Franța și are o profitabilitate datorită subvenției de acolo, își permite să-și dezvolte o nouă afacere cu acea subvenție mare de acolo. El poate investi într-o altă țară. Cum se și întâmplă de foarte multe ori. Sunt mulți fermieri veniți la noi din Olanda, Franța, Belgia care-și mențin sau nu-și mai mențin operațiunile în țările lor, dar mută în altă parte profitabilitatea obținută. E adevărat, este o investiție, dar pe termen lung îmi pierd o resursă care-mi poate produce, să spunem, mai multe locuri de muncă și elemente de protecție socială. Dacă asociem și faptul că, din nefericire, volumul mare de produse alimentare vândute astăzi în România vin din marile lanțuri de supermarketuri, ne dăm seama că avem pe tot lanțul: producție, prelucrare și desfacere un dezechilibru major între capitalul românesc și capitalul străin, a declarat Valeriu Steriu, a spus Steriu pentru Agro TV.

Conform politicianului, românul nostru este unul dintre cei patru fermieri din Europa care încasează cea mai mică subvenție pe suprafață. Fermierii stăini beneficiază de subvenții uriașe, uneori și de trei ori mai mari. De exemplu, în Olanda subvenţia este de 450 de euro/ha, în Belgia de 400 de euro/ha, în Franţa de 300 de euro/ha, în timp ce la noi este de 170 de euro/ha. Agenţia Hitch&Mosher, specializată în tranzacţionarea de teren agricol în vestul ţării, susţine că investitorii străini sunt dispuşi să plătească până la 7.000 de euro pentru un hectar de teren agricol în Câmpia de Vest a României, pentru că obţin randamente superioare celor din alte ţări europene.

„În 2015, piaţa terenurilor agricole şi-a menţinut dinamismul şi atractivitatea în faţa investitorilor, care găsesc aici randamente mai bune decât în alte ţări europene. Având în vedere interesul crescut al clienţilor investitori, estimăm că anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe această piaţă, unde în prezent preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha şi 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării)“, a declarat Marius Schiopota, managing partener al Hitch&Mosher, companie care în ultimii cinci ani a tranzacţionat peste 15.000 de hectare de teren agricol în Câmpia de Vest.

Factorii importanţi în determinarea preţurilor de vânzare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului. Multe din fermele autohtone se scot la vânzare în străinătate. Conform Agrointel, există agenţii specializate în tranzacţii funciare cu suprafeţe mari ce sunt bine conectate în România.

“Pământul nostru, scump pentru buzunarele românilor, rămâne însă accesibil pentru străinii interesați mai ales de suprafețe mari, comasate și cu un sol bun. Nivelul de precipitații, prezența sistemelor de irigații și subvențiile sunt elemente care sunt trecute în oferta agențiilor și în anunțurile premium de pe site-uri frecventate de bogătașii lumii în căutare de noi investiții”, susţin jurnaliştii de la Agrointel. Unul dintre cele mai tentante anunţuri vizează o fermă vegetală situată în judeţul Constanţa.

Aceasta deţine 525 hectare cultivate cu cereale şi 117 hectare cu viţă de vine pe producţie.”O afacere profitabilă, fără datorii”, scrie în anunțul care precizează și că după 2021, suprafața acum acoperită de viță de vie va putea fi transformată în teren arabil pentru cultura mare. Alte plusuri ale acestei sunt accesul la drumuri principale, 2.700 de metri pătrați de magazii, patru tractoare și utilaje complete pentru funcționarea fermei. Preţul de vânzare este de 3.144.000 de euro. O fermă cu 800 de vaci din judeţul Cluj se vinde la pachet cu 420 de hecare de teren agricol arendat pe 9 ani la un preţ de 100 de euro/ha. Exploataţia are contract cu un procesator din zonă unde dă 1,8 milioane de litri de lapte la un preţ mediu de 0,27 euro/litru. Construcțiile fermei acoperă 6,5 hectare și includ magazii și depozite de cereale. Afacerea are cinci tractoare, trei combine și toate echipamentele necesare pentru exploatarea terenului la standarde europene, se arată în anunț. Şi exemple de genul acesta pot continua.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, luni, că nu este de acord ca terenurile să fie vândute cetățenilor străini pentru că, în opinia sa, pământul trebuie valorificat de comunitățile locale. „S-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini. Vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini, îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunitățile locale, pentru că e o resursă pe care greu o puteți obține din altă parte, nu puteți practic să o obțineți din altă parte. Dacă o pierdeți, odată ce ați renunțat la o astfel de resursă, cu greu puteți s-o obțineți înapoi. Însă, oricâte legi am da noi la nivel național pentru a legifera vânzarea pământului către străini, nu pot aceste legi să înlocuiască dorința dvs, a proprietarilor de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local”, a spus Cioloș, la prezentarea programului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

Premierul le-a cerut primarilor să nu faciliteze „cu orice preț” vânzarea terenurilor către cetățeni străini, ci să facă tot posibilul ca acestea să fie utilizate de comunitățile din care fac parte.

„Vreau să transmit mesajul primarilor care sunt aici în sală și care mă aud: nu facilitați cu orice preț vânzarea terenului până când nu ați făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat, cu comunitățile locale. Sigur că e mai ușor probabil să obțineți un anumit sprijin atunci când vine un străin să cumpere pământul și să vă roage să-l regrupați pentru a-l vinde. Dar gândiți-vă că în felul ăsta vindeți o resursă care e a comunității și pe care nu o mai puteți aduce înapoi. Oricâți investitori străini ați aduce nu pot să valorifice acei investitori străini pământul mai bine decât pot să-l valorifice comunitățile locale”, a mai spus Cioloș. Un studiu realizat de către Transnational Institute a arătat că terenurile arabile din România şi din multe alte state din Europa de Est sunt cumpărate de către cetăţeni europeni pentru: agricultură industrială, minerit, energie, turism etc.

Potrivit acestei cercetări, aproximativ 20%-30% din zonele arabile ale României se află în posesia cetăţenilor străini din UE, iar 10% se află în posesia persoanelor rezidente în alte state din afară UE. „Acest fenomen constituie un pericol serios pentru comunităţile rurale autohtone pentru că locuitorii zonelor respective pierd controlul asupra unor suprafeţe mari de pământ. Achiziţionarea terenurilor agricole de la graniţe de către străini poate fi privită că o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Situaţia actuală a fost facilitată şi de faptul că nu au fost emise notificări din partea României către UE pentru instituirea unor restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Efectele acestui fenomen se manifestă deja în mod direct prin creşterea ratei şomajului în zonele rurale respectiv”, a declarat Daniel Buda, membru în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European. Europarlamentarul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să intervină şi să creeze mecanisme prin care să se prevină concentrarea terenurilor în mâinile unor corporaţii „care pot decide la un moment dat, sub protecţia drepturilor de proprietate, să nu mai utilizeze aceste terenuri în scopurile agricole pentru care au fost achiziţionate”, spune europarlamentarul.

„Reglementarea vânzării terenurilor intră în competenţele naţionale şi trebuie exercitată în conformitate cu legislaţia UE. Prin urmare, statele membre sunt libere să adopte, în conformitate cu legislaţia UE, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei şi asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole”, explică europarlamentarul.

În Franţa cupăîrarea de pământ de către ceteţenii altor state este greu de realizat. Vânzarea-cumpărarea terenurilor este supravegheată de SAFER, care reprezintă societățile de amenajare funciară. Pământul este considerat patrimoniu național, iar fermierii exploatează aceeași suprafață de zeci sau chiar sute de ani pentru că fermele se lasă moștenire. În Elveția, Italia, Germania, prețurile pipărate țin departe fermierii români. Ministrul Irimescu a declarat că şi la noi s-ar putea impune câteva restrucţii. “Din discuțiile pe care eu le-am avut cu DG Competition, cei care se ocupă în cadrul CE cu problema terenurilor, au spus că putem introduce anumite restricții și limitări dacă avem clar niște obiective pe care dorim să le atingem.

Deci acesta este scopul nostru. Un obiectiv foarte important este acela de a ne asigura că terenul este lucrat corespunzător și să oferim acces egal producătorului român pentru că știm cu toții, sunt investitori străini care beneficiază în țările de origine de credite foarte avantajoase, de exemplu”, a spus ministrul agriculturii la Viaţa Satului.

”Am mai putea gândi un lucru. În perioada pre-aderării Cehiei, pentru a încuraja producătorii cehi să stabilească suprafețe de viță de vie s-au dat niște credite foarte avantajoase acestor investitori. De ce nu și în România, să gândim un sistem în care să acordăm producătorilor sau investitorilor români credite avantajoase pentru achiziția terenurilor”, este o altă soluție propusă de ministrul Achim Irimescu.

Articol relatat de portalul cotidianul.ro



loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *