Copiii de 4 ani circulă singuri cu metroul, nu sună nimeni la protecția copilului, elevii și profesorii fac curățenie în școli, mamele își învață pruncii de mici să­-și RESPECTE semenii. Nu se întâmplă în România, din păcate

 

 

Elementary school children on field trip pose for the camera, Ritsurin-koen (garden), Takamatsu City, Kagawa Prefecture, Japan

De la 3 ani, copiii din Japonia merg neînsoțiți la grădiniță, de la 4 ani circulă singuri cu metroul. De mici sunt educați să fie modești, politicoși și să¬și respecte semenii, astfel încât să nu îi deranjeze niciodată pe cei din jur. Deși sunt cunoscute pentru blândețea și armonia cu care își cresc copiii, mamele japoneze încearcă să îi responsabilizeze de la cele mai mici vârste.

Copiii sunt crescuți pentru a deveni ulterior cetățeni model. Încă de la școală și până când termină liceul, elevii se ocupă exclusiv de curațenie. Personal care să se ocupe de curățenie există doar în aeroporturi și în marile corporații. În rest, în toate instituțiile publice, funcționarii se ocupă de această activitate.

„Noi facem curățenie la școală. După prânz, cu cârpa, ștergem tot de pe podea și facem curățenie și la toaletă”, spune Chinatshu Kawamoto, profesoară de limba japoneză, aflată în România. „În școlile japoneze nu există femeie de serviciu. Este iarăși un element care pe mine m¬a surprins, în condițiile în care la noi copilul nici măcar tabla nu o șterge, pe principiul că trebuie ștearsă de doamna învățătoare”, spune Alexandra Jidiuc, expert în cultura niponă.

„Mamele japoneze îi ajuta pe copii, dar mai mult îi încurajează: Hai! Tu poți să faci singur! Dar părinții români ajută copilul imediat, îl și îmbracă”, a constatat Chinatshu Kawamoto. Chiar dacă pentru europeni poate părea exagerat, mamele își lasă copiii să meargă singuri la grădiniță, încă de la vârsta de 3 ani. În prima zi îi conduc să le arate drumul, în a doua zi doar îl urmăresc și din ziua a treia cei mici sunt pe cont propiriu.

Rolul mamei este acela de a învăța copilul să se descurce singur și de a forma un viitor adult responsabil. De aceea, nu va fi o surpriză pentru nimeni să vadă un copil de 4¬5 ani care merge singur cu metroul. Mai mult, în Japonia, nici un părinte nu își duce copilul la școală cu mașina. „Nu sună nimeni la Protecția copilului și surpriza este că acești copii nu au nici telefoane mobile la ei.

young

Folosesc telefoanele publice și este considerat un proces de responzabilizare a copilului de mic, pentru că mama japoneză spune că „Dacă eu nu îmi învăț copilul ca la 6 ani să meargă cu metroul, când va învăța acest lucru?”, explică Alexandra Jidiuc. În cultura niponă educația este pe primul plan. Prețul unei case, de exemplu, este dat de reputația școlii din zona respectivă. Și dacă până la 3 ani părinții răspund pentru faptele copilului, când intră la școală autoritatea este încredințată exclusiv profesorului, potrivit digi24.ro.

Deși elevii au un program de școală normal, după orele de curs fiecare elev participă la cluburi și merge la bibliotecă. „Studiază foarte mult în afara casei, pentru că sunt spații special dedicate studiului. O să îi vedeți că sunt mereu cu cartea după ei, toți copiii japonezi au o carte mai ales în metrou și permanent citesc”, povestește Alexandra Jidiuc, specialistă în cultura japoneză. În Japonia nu veți vedea niciodată copii înfofoliți.

La 10 grade puștii poartă tricouri cu mânecă scurtă. De asemenea, în Țara Soarelui Răsare nu există teama de…. curent. „Copiii japonezi, chiar dacă afară e frig, se îmbracă în tricou cu mânecă scurtă și pantaloni scurți și se joacă afară, de aceea sunt foarte rezistenți”, spune Chinatshu Kawatomo. Mamele japoneze țin foarte mult ca cei mici să aibă o alimentație sănătoasă.

Pe lângă orez și pește, din alimentația niciunui copil nu lipsesc fructele și legumele. În Țara Soarelui Rasare, nu veți întâlni nicodată un copil care să facă o criză de isterie în magazin, pentru că nu i se cumpară jucării. Nu veți întâlni tineri care să fie zgomotoși pe stradă, să țipe sau să jignească pe cineva.

De asemenea, ei consideră că este nepoliticos să te uiți la străini, așa că toți se concentrează pe ce au de făcut și nu se uită la persoanele din jur. Este motivul pentru care majoritatea copiilor sunt timizi și rușinoși. „Când lucram la o gradiniță japoneză, colega mea româncă îi întreba mereu pe români: ce părere ai? În Japonia mai puțin spunem ce opinie avem. Doar ascultăm profesorul…”, spune Chinatshu Kawatomo.

sursa: activenews



loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *