Comorile furate de pe teritoriul României se întorc acasă

bratari-dacice2

Șapte monede antice din aur sau din argint furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, aflat în Munții Orăștiei, au revenit în țară, după ce au fost recuperate din Marea Britanie de statul român. Printre ele se numără și o monedă de aur de tip KOSON.

Monedele au fost găsite cu detectorul de metale și au fost scoase ilegal din țară. Ele au fost identificate apoi la case de licitație din Marea Britanie.
Cele 7 monede sunt expuse acum la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul unei expoziții care prezintă multe alte obiecte furate din România și recuperate de autorități de-a lungul timpului: cercei din argint, alte podoabe antice, o brățară dacică din aur ce cântărește aproape un kilogram, monede din aur și din argint sau piese din fier folosite pentru decorarea armelor.

„Această recuperare, ca și toate cele petrecute în ultimii 10 ani, sunt rezultatul unei munci uriașe. Recuperarea patrimoniului e un obiectiv legitim al țării noastre și merită orice efort”, a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, cu ocazia vernisajului expoziției. Piesele au fost recuperate datorită unei echipe formate din procurori, polițiști români și străini, diplomați și experți.

Potrivit acestuia, cele mai importante piețe pentru comerțul cu antichități sunt cele din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Germania.
„Sindromul Indiana Jones”: „Vin oameni care au aflat că aici sunt comori”
„Siturile arheologice se află în administrarea anumitor instituții. E momentul ca ele să fie privite cu mai multă seriozitate, să existe o mai mare preocupare pentru a preveni astfel de fapte.

Instalarea unor camere video e o soluție care nu e foarte scumpă”, a declarat Augustin Lazăr, procurorul general al României.

El a vorbit și despre comportamentul braconierilor, pe care l-a numit „sindromul Indiana Jones”: „Vin oameni care au aflat că aici sunt comori și vin de la mari distanțe, dotați cu detectoare, pentru a-și exersa adrenalina. Ei sunt conștienți că aici ar putea găsi fragmente din tezaurul regatului dac. Ar trebuie să protejăm aceste situri cu camere video. Așa se protejează în orice țară civilizată”.

Lazăr a mai explicat că există trei categorii de persoane implicate în traficul de antichități: căutătorii, cei care fură tezaurele din pământ (ei nu au intrare la casele de licitație), intermediarii, cei care cumpără antichitățile de la căutători, la prețuri mici și care au intrare la casele de licitație, și casele de licitație din Viena, Londra sau Munchen, care le scot la vânzare.

a2

Potrivit procurorului general, reprezentanții unor case de licitație din străinătate au colaborat cu autoritățile, în vreme ce alții nu: „Unii de la casele de licitație au cooperat, au anunțat din timp. Alții nu, au zis că ei vând ce li se pune la dispoziție. Ei spun că nu se vede că e furată, nu scrie pe ea că e furată. Dar unele au urme de sol și urme de compuși care le leagă de locul faptei, plus detalii de stanțe care leagă toate aceste monede”.
Până în prezent, 12 hoți de antichități care au furat piese din zona Munților Orăștiei au fost condamnați definitiv. Alții sunt condamnați doar în primă instanță.

Sute de kilograme de aur și de argint, furate din România
România ar trebui să își protejeze mai bine patrimoniul în fața braconierilor, iar o soluție este educația, consideră Ernest Oberländer-Târnoveanu. Și în Marea Britanie există detectoriști, oameni pasionați de căutarea comorilor, însă aceștia dețin detectoarele legal, au autorizație pentru ele, și chiar îi ajută pe arheologi în munca lor.
„O bună parte din obiecte sunt obținute prin colaborarea cu asociațiile de detectoriști.

Care sunt foarte importante și colaborează cu universitățile. Și în Marea Britanie sunt persoane interesate să intre cu detectorul în siturile protejate, să-și însușească bunurile și să le vândă. Dar accentul se pune pe cooperare voluntară și pe educație. Și acest lucru a dus la rezultate remarcabile. În Marea Britanie au fost recuperate peste 1,2 milioane de bunuri prin colaborarea cu proprietarii legali de detectoare”, a menționat directorul.

Estimările oficiale ilustrează proporțiile dezastrului care a făcut ca, în a doua parte a anilor ’90 și în prima parte a anilor 2000, din România să fie furate sute de kilograme de obiecte prețioase: 100 de kilograme de obiecte și monede din aur și 500 de kilograme de obiecte și monede din argint.

Piesele din argint au o valoare estimată la 15-20 de milioane de euro, iar cele din aur la 20-50 de milioane de euro.
S-au recuperat doar 10-15% din obiectele furate. Din tezaurul de 24 de brățări dacice din aur s-au recuperat doar 13.

sursa: greatnews.ro



loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *